Cu pasiunea pentru fotografie... cred că m-am născut. Știu, sună a clișeu și mulți vor spune și vor crede ce vor...... dar așa este. Tatăl meu dorea să cânt la vioară, mi-a cumpărat vioară, m-a înscris la cursuri de vioară unde mergeam de trei ori pe săptămână fără să am nici o atracție, nici o plăcere. Eu doream „aparat de pozat”. Și l-am primit într-un sfârșit, în 13 Septembrie 1988. Un aparat SMENA 8M. La acea vreme încă nu împlinisem 10 ani, este aparatul cu care am învățat ce înseamnă „diafragmă” ce înseamnă „timp de expunere”. Am învățat când și cum să folosesc film de 100, 200, 400 ISO, ce vremuri. Este aparatul care „mi-a ars” zeci de metri de film până am învățat, pentru că, da, aparatul era pe film. SMENA 8M şi-a creat un loc aparte în viaţa mea; încă îl mai am și încă funcționează.

Prima mea „poză”

Nicu Tătar.